|
Configuratie geografica, clima si
ecosistemele Deltei
|
|
Coordonatele geografice ale Deltei Dunarii
sunt intre 44047'25" si 45037'30" latidudine nordica si intre 28044'25" si 29046'00"
longitudine estica. Prin Delta trece paralela de 450, care are
semnificatii climatice asociate cu un teritoriu de o mare diversitate
(predominant amfibiu) influentat de Marea Neagra. Suprafata Deltei Dunarii (a
doua din Europa dupa delta fluviului Volga) este de 4 170
kmp
din care 3 445 kmp (82%) se gaseste pe
teritoriul Romaniei, iar restul de 18% in
Ucraina.
Configuratie geografica pastreaza
caracteristicile deltelor, Delta Dunarii fiind o regiune plana (o campie
aluvionara in formare) cu o inclinare mica de la est la vest (0.006% intre Tulcea si
Sulina este o distanta de aproximativ 60 de km rezulta o diferenta de nivel de
3.6 m). In raport cu nivelul Marii Negre, 20.5% din teritoriul deltei
se gaseste sub acest reper, iar 79.5% deasupra acestuia.
Cea mai mare intindere o au suprafetele situate intre 0 si 1
m (54.5%), dupa care urmeaza cele intre 1 si 2
m (18%). Cele mai mari inaltimi se gasesc pe grindurile marine (Letea
12.4 m, Caraorman 8 m), iar adancimile mai
mari se intalnesc pe bratele Dunarii (-39 m pe Chilia, -34 m pe Tulcea,-26 m pe
Sfantu Gheorghe, -18 m pe Sulina). In lacurile Deltei adancimea nu depaseste 3
m, cu exceptia lacului de meandru Belciug care are 7 m. Altitudinea medie a
deltei este de +0.52 m. |
Clima Deltei datorita
pozitiei geografice si a prezentei Marii Negre este temperat continentala cu influente pontice. Caracterul
continental al climei este predominant, chiar daca se gaseste langa mare si in
interiorul Deltei sunt suprafete intinse cu apa. Toamna si primavara se produc
furtuni puternice datorita vanturilor din nord-est. Temperatura medie anuala
este de 110C (-10C in
ianuarie, 220C in iulie). Valorile principalilor parametri climatici
comparativ cu teritoriul Romaniei;
- cea mai mare stralucire a soarelui 2 500 de
ore/an (Sfantul Gheorghe);
- cea mai mare radiatie solara 135 kcal/cmp - an;
- cele mai multe zile senine 150-160 zile /an;
- cea mai redusa nebulozitate;
- cea mai mare cantitate de precipitatii in 24 de ore (690 mm pe
grindul Letea in 1924);
- cea mai mica cantitate de precipitatii (la Sulina in 1920);
- cel mai mare grad de ariditate;
- cea mai mare umezeala relativa a aerului (80%);
- cea mai mare valoare medie anuala a evapotranspiratiei (Tulcea in 1990).
|
Ecosistemele Deltei Dezvoltarea unei
faune diversificate si formarea grindurilor, lacurilor, garlelor si terenurilor
mlastinoase a dus la nasterea unor ecosisteme unice. Dintre cele peste 30 de
ecosisteme cele mai importante sunt;
- ecosistemul apelor curgatoare: bratele
Dunarii, canale si garle, care acopera 2.5% din suprafata Deltei. Dunarea are in
prezent trei brate prin care se scurge in mare: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe
(detalii). Cele mai importante
canale sunt: Litcov, Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu, Mila 35, iar cele mai
cunoscute garle sunt: Perivolovca, Sontea, Lopatna, etc.
- ecosistemul apelor stagnante: lacurile,
japse, canale si garle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltaic.
Cele mai mari lacuri sunt: Dranov (21,5 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7
Kmp), Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de lacuri au dimensiuni mai mari de
100 ha, iar numarul lacurilor naturale cu suprafata mai mare de 1 ha este
aproximativ 670. Cel mai mare complex lagunar din Europa este Razim-Sinoe (731
Kmp).
- ecosistemul suprafetelor mlastinoase si
inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0.5 si 1 m
ocupa 67% din suprafata Deltei. detalii despre
plauri
- ecosistemul grindurilor: grinduri marine:
Caraorman, Letea, Raducului, Saraturile (au o pozitie transversala pe bratele
Dunarii, 270 Kmp 8%), si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele
principale 200 Kmp, 6%);
- incinte amenajate pentru culturi
agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole, care 1991 reprezentau 30%
din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar
unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate
in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse
ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic, isi au ecoul,
intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.
|
|
